CE ESTE MEMORIA SI DE CE ESTE IMPORTANTA?

Memoria umana este un process mental si una dintre cele mai importante functii ale creierului. Este determinate de conexiunile sinaptice dintre neuroni si definite ca abilitatea de a-ti aminti. Memoria umana are trei functii de baza:

Codificarea: este procesul prin care informatia este pregatita inainte de a fi stocata. Informatia poate fi codificata in diferite moduri: visual, acustic, sau semantic, informative senzoriala, prin imagini, sunete sau experiente.
Stocarea: este vorba despre urmatorul stadiu dupa codificare. Atunci cand informatia a fost déjà encodata, poate fi stocata in memoria pe termen scurt sau pe petrmen lung.
Recuperarea: este procesul final al memoriei, care ne permite sa gasim informatia dorita atunci cand avem nevoie de ea. Prin memorie, putem gasi informatii despre evenimente care au fost pastrate in memoria noastra in trecut.

In cadrul complexitatii memoriei, putem gasi trei tipuri, cu diviziunile lor adiacente.

Tipuri de memorie:

Memorie senzoriala: are abilitatea de a inregistra pentru un scurt interval informatia pe care o percepem cu ajutorul simturilor noastre.

In cadrul memoriei senzoriale, putem identifica doua tipuri:

Memoria ecoica, denumita de asemenea senzoriala auditiva, care este responsabila pentru stocarea primelor segmente ale stimulului auditiv. Acest tip de memorie este necesar pentru a continua o conversatie si deci pentru a vorbi.
Memoria iconica, denumita de asemenea senzoriala vizuala, care este responsabila pentru prezervarea imaginilor percepute prin fixarea ocular pentru o scurta perioada de timp. .

Aceasta memorie este responsabila de capturarea miscarii imaginilor, care raman in memoria noastra pentru un timp, inainte de a disparea.

Memoria pe termen scurt: denumita de asemenea memorie operativa, retine informatiile generate de mediul inconjurator, dar are o capacitate limitata. Informatiile obtinute dispar in aproximativ 45 de secunde, doar daca nu este stocata in memoria noastra cu ajutorul functiei de recuperare.

Una dintre cele mai comune consecinte ale memoriei de scurta durata este pierderea memoriei (uitare).

Memoria pe termen lung: acest tip de memorie poate stoca infomatia in mod permanent, datorita unei capacitate nelimitate de stocare a informatiei.

In cadrul memoriei pe termen lung, putem gasi mai multe diviziuni:

Memoria declarativa: este responsabila pentru stocarea informatiilor despree evenimente (nume, date, etc.)
Memoria procedurala: este responsabila pentru stocarea cunostintelor despre abilitatile motorii si procedurile realizate in mediu. Ne arata amintirile pe care le-am stocat prin practica; De exemplu: cum sa te piepteni, cum sa scrii, etc.
Memoria episodica: acest tip de memorie stocheaya )in anumite circumstante in detaliu) experientele noastre. Ne permite sa ne amintim experientele si episoadele care s-au intamplat intr-un anumit loc.
Memoria semantica: acest tip de memorie stocheaza cunostintele necesare pentru utilizarea limbajului, faptele legate de lume si cunostintele generale care nu sunt in mod obisnuit bazate pe experientele proprii.
Memoria implicita: stocheaza in mod inconstient procesarea informatiilor despre deprinderi, abilitati care ne permit sa invatam sa facem anumite lucruri fara sa fim constienti de ele. De exemplu: a merge pe bicicleta.
Memoria explicita: Este reamintirea constienta, intentionata, a informatiilor factuale, experientelor anterioare si a conceptelor. Memoria explicita stocheaza informatii despre fapte, invatare si experientele noastre, de care suntem pe deplin constienti.

ALTERARI ALE ACESTEI DIMENSIUNI LA PACIENTII CU DEMENTA ALZHEIMER

Termen de valabilitate: Datele stocate se pot dilua odata cu trecerea timpului. Suplimentar, aceasta are o semnificatie in memoria senzoriala, sip e termen scurt si mediu, deoarece este modul in care nu apare saturatia.
Probleme de accesare: Uneori nu putem accesa continuturile memoriei noastre, mai ales daca stresul determina producerea de hormone (glucocorticoizi) care blocheaza functia de acces.
Eliminare: Apare in cazul informatiilor dureroase, frustrante si deranjante; si atunci cand au existat situatii extreme sau traumatice. Din fericire, aceste lucruri nu se intampla in mod frecvent.
Implicit:

Trecerea timpului: Din cauza trecerii timpului, capacitatea memoriei se reduce.
Distragere: Uitare care, depinzand de persoana afectata, se datoreaza absentei concentrarii.
Blocaj: ‘Imi sta pe varful limbii’.

Prin comisionare:

Atribuire gresita: Atribuirea amintirii catre o sursa eronata. De exemplu, sa dam idei care nu sunt de fapt ale noastre.
Sugestibilitate: Amintirile sunt influentate de agenti externi. De exemplu, nu ne amintim bine ce s-a intamplat intr-o anumita zi. Cu toate acestea, cand un prieten iti spune, iti amintesti lucrurile intocmai, chiar daca sunt informatii false.
Bias: Memoria este influentata de starea noastra curenta de dispozitie (trairi emotionale).
Persistenta: Permanenta amintirilor pe care am dori sa le uitam.

Printre cele mai frecvente anomalii, gasim:

„Fata ta pare familiara”: Ceea ce ni se intampla cand gasim o persoana pe care o cunoastem (sau credem ca o cunoastem) insa este imposibil sa o identificam (sau sa determinam cu cine seaman).
Uitarea numelui: Se intampla atunci cand identificam pe deplin fata ca avand un nume al unei persoane, dar nu ne putem aminti numele.
Senzatia de cunoastere: Acesta este cazul in care credem cu tarie ca stim ceva sau facem ceva, insa la momentul utilizarii, cunostintele dau gres. Acest lucru ni se intampla mai frecvent intr-o modalitate semantica.
Fenomenul „Imi sta pe varful limbii”: It Este strans legat de cel anterior si este in mod specific inabilitatea de a gasi cuvantul potrivit pentru ceea ce se vrea a fi sus, gasirea a multor intelesuri aociate sau legate, dar care nu se potrivesc intocmai cu ceea ce ai vrut sa spui.
Laguna temporala: Atunci cand uiti unele fragmente sau ceea ce s-a intamplat intr-o perioada specifica, de obicei cand nu se intampla nimic relevant in acea perioada si functiile de executie sau sarcinile erau pe invatare. De exemplu, cand uitam o parte din drumul obisnuit catre casa noastra: nu ne amintim cand am trecut pe langa un anumit punct (pe langa care a trebuit sa trecem).
6. Falsificarea amintirii sau amintirile false: Aparatul psihic creeaza amintiri pentru a acoperi lacunele memoriei. Acest tip de tulburare tinde sa fie foarte problematic pentru subiect si beneficiaza de ingrijire speciala din punct de vedere psihologic.
„Deja vu”: Este o anomalie a recunoasterii care implica faptul ca experimentam aceasta situatie de “am vazut acest lucru déjà” sau “am trait asa ceva déjà”, chiar daca stim ca este prima data cand vedem sau traim acel lucru.
„Niciodata vazut”: Acesta este opusul celui precedent. Aici, desi individul stie ca a experimentat o anumita situatie si isi aminteste de ea, nu experimenteaza niciun sentiment de familiaritate.

JOCURI SERIOASE ADECVATE PENTRU ACEASTA DIMENSIUNE:

Este posibil sa utilizam jocuri serioase pentru a imbunatati memoria sau a incetini deterioarea sa.

Diferite investigatii stiintifice reflecta faptul ca anumite activitati asa cum sunt integramele si puzzle-urile cresc agilitatea mintala, si astfel ajuta la imbunatatirea memoriei semantic. Jocurile tip intrebare-raspuns, si cele care solicita atentie si concentrare, contribuie la activarea memoriei semantice.

In general, orice tip de exercitiu sau activitate de joc poate ajuta la imbunatatirea functiei creierului, dar numai daca persoana este motivate sa faca acest lucru.

Unele tehnici interesante pentru antrenarea memoriei (pentru a exersa, si a imbunatati memoria recenta si a incuraja mentinerea amintirilor indepartate) sunt:

Repetarea numerelor sau cuvintelor pentru a exersa memoria imediata.
Seturi de memorie cu diferite diapozitive imagistice.
Seturi de cuvinte sau fraze.
Exercitii pentru reamintirea evenimentelor si stirilor.
Reamintirea lucrurilor de zi cu zi ca mancarea sau ce s-a facut cu o zi inainte.
Sprjinirea pe material vizuale si verbale, cum sunt un cantec sau o fraza, pentru a evoca amintirile indepartate. Aceasta se face prin exercitii de memorie biografica si actiuni legate de datele personale ale pacientului, cum sunt numele de familie, numarul de telefon sau locul in care traieste.

In materialele de formare AD-GAMING am selectat unele jocuri care ii permit memoriei sa se antreneze: